Oraşul Moldova Nouă

Oraşul Moldova Nouă din punct de vedere geografic este situat în sudul judeţului Caraş Severin, în partea de vest a defileului Dunării, fiind în acelaşi timp şi port la Dunăre. Se învecinează la sud pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează graniţa naturală cu Serbia.

Oraşul Moldova Nouă se întinde pe o suprafaţă de peste 14.600 ha aproape întreg teritoriul aparţinând ca structură geologică Carpaţilor Meridionali constituiţi din roci calcaroase şi şisturi cristaline bogate în minereu de cupru.

Caracteristicile reliefului în zona oraşului Moldova Nouă au influenţat etajarea vegetaţiei, predominând silvostepele cu pajişti spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viţa de vie şi zone de pădure.

În prezent, oraşul Moldova Nouă, ca de altfel întreaga zonă a Clisurii Dunării, îşi caută o nouă identitate. Oficialităţile locale se străduiesc să orienteze oraşul Moldova Nouă către turism, profitând de cadrul natural extrem de generos.

Fluviul Dunărea reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zona oraşului Moldova Nouă şi a clisurii Dunării.

Cursul superior reprezintă Dunărea românească pe 1075 km (38%) de la Baziaş unde fluviul intră în ţară şi până la Sulina.Sectorul Baziaş-Porţile de Fier (până aproape de Dr. Turnu Severin) denumit şi sectorul „defileului” deoarece Dunărea a tăiat M-ţii Banatului şi Munţii Balcani formând cel mai lung defileu din Europa pe 144 km.

Principalul punct de atracţie îl constituie cursul Dunării, amplificat de numeroasele zone carstice ce au determinat formarea Defileului Dunării şi a cheilor pe afluenţii acesteia: Valea Mare, Valea Liuborajdea, Cheile Mraconiei, Cheile Sirinei, Valea Berzasca.

Peisajul carstic deosebit de interesant pe ambele maluri ale Dunării, în afara frumoaselor văi sălbatice, chei şi canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peşteri şi avene.

Datorită frumuseţilor naturii prezente în clisura Dunării, fluviul este tranzitat în zona noastră şi de numeroase vase de croazieră, turiştii putând admira priveliştile zonei.

Turismul cultural – istoric

În ceea ce priveşte turismul cultural, în apropierea localităţilor de lângă Dunăre abundă siturile arheologice. Sărbătorile religioase sau specifice comunităţilor de etnie română, sârbă şi cehă potenţează importanţa locurilor.

Descoperiri arheologice au fost făcute pe raza localităţiilor :

- Socol: biserica medievală;

- Baziaş: mănăstire, vestigii din epoca neolitică, feudală;

- Divici: cetate dacică “Grad”, vestigii din epoca dacică, feudală;

- Şuşca: vestigii din epoca neolitică;

- Radimna: vestigii din epoca romană;

- Pojejena: castru roman, cetate medievală – “Zidina”, vestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică;

- Măceşti: vestigii din epoca neolitică, romană;

- Moldova Nouă: vestigii din epoca neolitică, eneolitică, de tranziţie, bronzului, fierului, romană, feudală;

- Coronini: cetate feudală – “Cula” 1428, picturi rupestre în Peştera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică , bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;

- Liborajdea: mori cu ciutură;

- Sicheviţa: mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, fierului, feudală;

- Gornea: castru roman, vestigii din epoca paleolitic, neolitic, eneolitic, de tranziţie, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;

- Liubcova: vestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică, romană;

- Berzasca: biserică 1836, vestigii din epoca paleolitică, bronzului, fierului, feudală;

- Drencova: cetate medievală, vestigii din epoca fierului, dacică, feudală;

- Cozla: vestigii din epoca paleolitică, neolitică, de tranziţie;

- Sviniţa: cetate medievală “Tri - Kule” 1437, biserică, vestigii din epoca medievală;

- Dubova: mănăstire 1372;

- Eşelniţa: biserică;

- Orşova: mănăstirea “Sfânta Ana”.

Pe raza oraşului se află şi o serie de monumente ale eroilor

căzuţi în primul şi al doilea război mondial

Biserică catolică română (declarată monument istoric)

 Datorită faptului că oraşul Moldova Nouă este situat la graniţa cu Yugoslavia populaţia localităţii este formată şi din cetăţeni de etnie sârbă, acest lucru fiind certificat prin prezenţa bisericii ortodoxe sârbe.

 Turismul montan are perspective mari de dezvoltare în zona noastră existând Munţii Locvei si Munţii Almăjului.

Câteva argumente pentru promovarea turismului montan :

- Peisaje naturale de excepţie, vizibile din peste 30 de poziţii de belvedere, cu diferite grade de ocrotire, funcţie de zonă;

- Număr mare şi diversitate mare de obiective morfologice, geologice, speologice, carstice, silvice, culturale, etnografice, arheologice etc.

Turismul ecologic trebuie promovat, luând în considerare potenţialul oferit de zonă, adică zonele declarate arii protejate, chiar dacă noţiunea de “turism ecologic” este puţin cunoscută la nivelul comunităţilor locale.

Există declarate o serie de suprafeţe drept arii protejate : Rezervaţia Balta Nera – Dunăre, Rezervaţia Baziaş, Rezervaţia Rîpa cu Lăstuni, Rezervaţia Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervaţia Sviniţa, Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici.

Rezervaţia Valea Mare

Iedera albă (Daphne blagayana) Liliacul (Syringa vulgaris)