Moldova Nouă (maghiară Újmoldova, cehă Nová Moldava, germană Neumoldowa) este un oraş din judeţul Caraş-Severin, Banat, România. Are o populaţie de peste 14.000 locuitori. Este unul din cele mai importante oraşe ale judeţului.

Oraşul Moldova Noua este situat în partea de sud a judetului, în partea de vest a Defileului Dunării, la poalele sud-estice ale Munţilor Locvei, la o altitudine de 270 m fiind în acelaşi timp şi port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini, la nord cu comunele Gîrnic şi Cărbunari, iar la sud pe toata lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează graniţa naturală cu Serbia. Declarat oraş în anul 1968, în prezent localitatea are aproximativ 14800 locuitori şi 3 localităţi în subordine administrativă (Măceşti, Moldova Veche şi Moldoviţa).

Prima atestare documentara a localităţii a fost făcuta în anul 1777. Într-o hartă existentă în 1723 localitatea este trecută cu numele de Pesneak, iar în 1761 de Bosneak. Se pare că au existat două aşezări (Bosniak şi Baron) din contopirea cărora s-a format aşezarea actuală - Moldova Nouă. Abia în 1908 în Cartea Funduara localitatea apare cu numele de Neu Moldova (Moldova Nouă).

Urmele de locuire descoperite pe teritoriul localităţii (in satul component Moldova Veche) atestă prezenta omului în această zonă încă din perioada de trecere dintre Neolitic şi Epoca Bronzului. Urmele materiale descoperite includ vase ceramice cu lustru negru şi decoraţiuni geometrice. Mai târziu în perioada romana se pare că a existat o aşezare în perimetrul localităţii Moldova Nouă, asezare între ruinele căruia au fost descoperite căramizi cu ştampila Cohors III Delmatarum şi un tezaur monetar.

Localitatea este socotita de catre istorici ca una din cele mai importante localitati miniere din timpul romanilor. Lucrarile de minierit reîncep în anul 1728, sub stapânire austro-ungara.

Localitatea este strabatuta de catre drumul national DN 57 care strabate Clisura Dunarii, insotind Dunarea pe malul stang de la Orsova la Vama Naidas ( 114 km) si face legatura spre nord cu Oravita (48 km ) si cu E70 la Moravita. Localitatea este legata prin DN 57 si DN 59 de Timisoara, prin DN 57 de Orsova , prin DN 57B de orasul Anina si prin DN 57B+DN 58 de capitala judetului, municipiul Resita. Orasul nu dispune de legatura direct ape cale ferata, cea mai apropiata gara fiind aflata la 45 km distanta, gara Oravita. Legatura aeriana este asigurata prin aeroportul Timisoara, aflat la 195 km distanta. Orasul Moldova Noua se afla la o distanta rutiera de 85 km de municipiul Resita, 45 km de Oravita, 88 km de orasul Orsova.

Suprafata teritoriului administrative al orasului Moldova Noua este de 14.600 ha din care:

• intravilan : 1.050 ha

• extravilan : 13.500 ha

sau :

• suprafata agricola : 1.999 ha

• suprafata neagricola ( fondul forestier, ape, suprafata drumurilor, a constructiilor si terenuri neproductive) : 12.601 ha.

Populatie, comunitati

Locuitori : 14 800

Daca pana in anul 1990, populatia a crescut constant, din anul 1991 se remarca o scadere simtitoare a indicelui demographic, datorita scaderii natalitatii, dar mai ales datorita plecarilor din localitate in urma declinului economic. Astfel in luna iulie 2008 populatia orasului Moldova Noua numara 14.791 de personae, cu o pondere relative echilibrata din punctual de vedere al repartitiei pe genuri ( 6.783 persoane de sex masculin si 8.008 persoane de sex feminin).

Conform datelor statistice , dupa religie populatia orasului se prezinta astfel: ortodoxa – 88,4%, baptista – 4,5 %, romano-catolica – 4,0 %, penticostala – 2,0 %, Greco-catolica – 0,4 %, alta religie – 0,7%.

In ceea ce priveste evolutia populatiei in ultimii ani, in anul 2008, populatia orasului Moldova Noua numara 14.791 locuitori. Fata de anul 2002, sub influenta combinata a nivelului diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne si al intensitatii migratiei externe, populatia orasului a crescut cu 880 locuitori.

Daca este sa facem o analiza a populatiei orasului Moldova Noua, intre cele doua recensaminte (1992 si 2002), observam ca in Moldova Noua scaderea populatiei ( - 6,0 %) este mai putin accelerata decat scaderile inregistrate la nivelul judetului (- 11,5 %) sau al Regiunii de Vest ( - 7,3 %).

Dupa nationalitate, populatia se prezinta astfel: 80,8 % romani, 13,9 % sarbi, 2,0 % romi, 1,8 % maghiari, 1,0 % cehi si 0,6 % alte nationalitati, conform recensamantului din anul 2002. Evolutia populatiei orasului Moldova Noua in perioada 1992 – 2002 prezinta o tendinta de scadere semnificativa a numarului de personae. Reducerea cea mai importanta ca pondere revine etnicilor germani (-37,3%), urmati de etnicii maghiari (-33,3 %). In valori efective cea mai mare se inregistreaza la populatia de origine romana (aproximativ 3.469 de personae), urmata de populatia de origine sarba ( aproximativ 562 de personane).

Ambele situatii de scadere a populatiei sunt explicabile pe baza declinului economic si a tendintei descendente manifestate la nivel national, dar si pe plecarea prin emigrare.

Coordonate geografice şi GPS : Longitudine 21,668 Latitudine 44,7356

* Moldova Veche, localitate componentă a oraşului Moldova Nouă, port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci in sec. al XVII-lea;

In prezent localitatea atrage prin situarea sa, în apropierea Defileului Dunării, o zonă deosebit de pitorească care trebuie neaparat vizitată de orice turist care şi-a propus să viziteze obiectivele turistice majore ale României.

* Grota haiduceasca în peisaj montan
* Insula Ostrovul Decebal în mijlocul Dunarii
* Stânca Babakay
* în Dunare lânga comuna Coronini, cetate feudala asezata pe o fortificatie dacica.
* Pestera Gaura cu Musca de pe DN 57, spre Orsova
* Clisura Dunarii cu abrupturi calcaroase
* Grota lui Filip (satul Garnic, comuna Gîrnic)
* Grota turceasca (satul Garnic, comuna Gîrnic)
* Parcul National Portile de Fier
* Lantul de cascade de pe râul Moldavita cu înaltimi cuprinse între 10-30 m.
* Rezervaţia Valea Mare, în suprafaţă de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene şi submediteraneene (modreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde creşte în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.

Cum ajungeţi în Moldova Nouă

cu autoturismul : de la Timişoara prin DN 59 şi DN 57 sau de la Orşova prin DN 57

cu trenul : prin Oraviţa şi de acolo cu mijloace auto

cu avionul : prin aeroportul din Timişoara şi de acolo cu mijloace auto.

Caraş-Severin este un judeţ în regiunea Banat din România, ce are ca reşedinţă oraşul industrial Reşiţa. Situat în parte de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprfaţă de 8514 km pătraţi (3,6% din suprafaţa ţării, ocupă locul al treilea, ca mărime între judeţele ţării) şi cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 188 de sate.

Relief

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judeţ de munte. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

Climă

Este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius la munte. precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii Ţarcu şi Godeanu.